Tinerii Şcolii Sociologice de la Bucureşti – din perspectiva unităţii sufleteşti

Materialul de față își propune să realizeze o analiză a societății românești pornind de la ideea că, deși ne aflăm în an Centenar, imperativul unificării sufletești a României a rămas în umbra trecutului. Astfel, în conturarea evoluției României în cei 100 de ani de la Marea Unire, materialul va aduce în discuție începutul procesului de unificare sufletească datorat echipelor de studenți din cadrul Școlii Sociologice de la București, realizat prin cercetările lor monografice. În acest sens, se va discuta despre introducerea Legii Serviciului Social care a făcut posibil contactul direct al tinerelor elite cu satul și problemele sale. De asemenea, se va discuta despre instaurarea regimului comunist în România, care a adus cu sine lichidarea elitei ce gândea național și putea definitiva acest ideal. Vom continua apoi cu problema analfabetismului funcțional, ce împiedică generația tânără de astăzi să realizeze visul unirii. Astfel, se impune o comparație între România de astăzi, care, deși se află într-un an cu o însemnată importanță identitară, este mai dezbinată ca oricând, și România Mare de acum 100 de ani. Materialul de față își propune, de asemenea, să contureze cauza acestei crize identitare: instaurarea regimului comunist, dar și efectul pe care l-a avut acest regim criminal asupra evoluției ulteriore a României.