Rezumat
Efortul cultural românesc în Balcani a fost inițiat de o seamă de personalități de origine aromână emigrate în spațiul nord dunărean care au ajuns în decursul vremii să dețină poziții cheie atât în aparatul de stat (Anastasie Panu, Alexandru Diamandi, Eugeniu Carada, Tache Ionescu, Gheorghe Manu), cât și în viața culturală și economică (Ioan Kalinderu, Ioan Caragiani, Dimitrie Cozacovici, Menelau Ghermani, Pericle Papahagi, etc.). Emigraţia aromână din Bucureşti ajunsă în poziții cheie, a început să pretindă un sprijin cultural şi educațional pentru comunitățile lor balcanice. În 1864, Alexandru Ioan Cuza a alocat o sumă de 10.000 de galbeni din fondul Mănăstirilor închinate pentru a servi la deschiderea unor şcoli pentru aromânii din Balcani. Se inaugura astfel acţiunea culturală a statului român în Balcani, proces ce va suscita nenumărate tensiuni mai ales între România şi Grecia. Cea mai consistentă parte a resurselor financiare îndreptată de statul român spre comunitățile aromâne.
Alegeți un stil de citare
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.

