Guvernanță, cibernetică și monism informațional

Gânditorul francez Baptiste Rappin ne oferă în volumul 2 al lucrării sale despre teologia organizațională intitulat pe românește Despre excepția permanentă. Teologia organizației o privire mai adâncă în management și științele de gestiune, așezându-l în cadrul metafizic modern și postmodern, arătând cum corespunde acestui cadru și cum plecând de la obsesia excepției permanente, a crizei, a discontinuului, acestea clădesc un nou totalitarism, făcând posibil datorită acestei interpretări a realității. Fie că e vorba de management, de cibernetică sau de politic realitatea se prezentă într-un anume fel, astfel încât toată existența și activitățile umane trebuie refasonată încât să devină mașini de prevenire a crizei și de creare a ordinii din criză. Acest proiect se bazează pe modelul cibernetic al mașinilor prelucrătoare de informații și bazate pe bucla de feed back. În acest context, noțiunile de suveranitate și de autonomie dispar sau sunt redefinite, autonomia nemaifiind definită drept capacitatea de a își da singuri legi, ci de a interioriza și asimila informația pentru a face față noilor provocări cu care organismul/organizația se confruntă. Cest model duce și la redefinirea existenței umane, care pentru a fi eficientă trebuie să se adapteze mereu și să renunțe la orice fel de rădăcină sau referință/moștenire culturală, la orice referire la transcendent. Pe plan politic, acest lucru se manifestă ca guvernare prin haos, prin provocare de crize, crize care se permanentizează și care duc la re-întărirea ordinii. Patriot Act , dat ca răspuns la evenimentele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite, este un astfel de exemplu.